Parcul Carol sau Parcul Libertăţii este un parc amplasat în sectorul 4 al Bucureştiului, pe Dealul Filaretului. Parcul a fost amenajat între anii 1900-1906 după planurile arhitectului peisagist francez Eduard Redont şi a fost inaugurat în 1906 pentru a sărbători 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Cu această ocazie a fost organizată o expoziţie jubiliară, în care a fost prezentat şi parcul Libertăţii. Comisarul general al organizarii parcului a fost omul de ştiinţă Constantin I. Istrati (1850 - 1918), profesor universitar şi academician. [1] Suprafaţa iniţială a parcului a fost de 36 ha[2], pe 2 ha din suprafaţa totală a fost amenajat un mic lac de agrement. Parcul este amenajat în stil mixt, cu o latură peisagistică dominantă, vegetaţia fiind amplasată în jurul Aleii Centrale - construită într-un stil geometric. La amenajarea parcului au fost folosite 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbuşti precum şi numeroase plante şi flori.[3] Parcul conţinea şi câteva pavilioane expoziţionale şi clădiri anexate acestora. Conform planurilor întocmite de Ştefan Burcuş, Victor G. Ştefănescu, I. Berindei a fost construit un castel de apă, denumit Cetatea lui Vlad Ţepeş. În faţa Palatului Artelor, devenit ulterior Muzeul Militar până în 1938, an în care palatul a luat foc şi a fost demolat după cutremurul din 1940, a fost construită o cascadă mare după planurile arhitecţilor Petculescu şi Schindl. Cascada era străjuită de 3 sculpturi efectuate de Filip Marin, Dimitrie Paciurea şi Karl Storck. Cele 3 sculpturi sunt Frumoasa adormită şi 2 sculpturi care reprezintă 2 tineri nud, cunoscute sub denumirea de Giganţii. După construirea Mausoleului, giganţii au fost mutataţi pe marginea aleei Centrale a parcului, aproape de intrarea dinspre Piaţa 11 iunie. În interiorul parcului au fost construite Arenele Romane, un complex destinat spectacolelor în aer liber, şi o moschee în apropierea lacului de agrement.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu